Union Europeane
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
![]() |
|
![]() |
|
![]() |
La Union Europeane (UE in curt) e je une organizazion sorenazionâl che al dì di vuê e riunìs 27 stâts. L'an de nassude de Union al è il 1992, cuant che al fo aprovât il Tratât di Maastricht, che al cjape il non de citât olandese dulà che al è stât firmât. Prime di cheste date a si cjatin diviersis organizazion, come la Comunitât Europeane e prime ancjemò la Comunitât Economiche Europeane, nassude uficialmentri ai 1 di Zenâr 1958.
Lis ativitâts de Union Europeane a cuvierzin dutis lis areis, de salût ae protezion dal ambient, de difese ae economie, ma lis siei competencis a gambiin une vore: par esempli pe agriculture, la Union e à une politiche comun, ma par la difese spes lis opinions dai stâts a son diviersis e chest al cause problemis.
Indis |
[cambie] Instituzions
La Union e à une vore di instituzions:
- il Parlament European, cun 732 membris;
- il Concili de Union Europeane (o Concili dai ministris), 25 membris;
- la Comission Europeane, 25 membris;
- la Cort di Justizie, 25 membris;
- la Cort dai Conts, 25 membris.
A chestis a van zontadis chês economichis, come la Bancje Centrâl Europeane, e lis agjenziis che a àn di puartâ indevant politichis par setôrs specifics.
[cambie] Paîs membris
La Union Europeane e à 27 paîs membris, une superficie di 4.326.253 km² e cirche 495 milions di citadins tal 2006. Se e fos un stât unic, al sarès il setim par dimension e il tierç daûr a Indie e Cine pe popolazion.
Dai sîs paîs dal inizi, par mieç di diviers slargjaments a sin rivâts a 27 paîs membris.
An | Stât |
---|---|
1952 | Belgjiche, France, Gjermanie Ocidentâl, Italie, Lussemburc, Paîs Bas (membris fondadôrs) |
1973 | Danimarcje, Irlande, Ream Unît |
1981 | Grecie |
1986 | Portugal, Spagne |
1990 | Gjermanie Orientâl, cu la riunificazion |
1995 | Austrie, Finlande, Svezie |
2004 | Cipri, Republiche Ceche, Estonie, Ongjarie, Letonie, Lituanie, Malte, Polonie, Slovachie, Slovenie |
2007 | Bulgarie, Romanie |
Note:
- La Groenlandie e à lassât la Union tal 1985, decision cjapade cuntun referendum.
[cambie] Membris futûrs e altris paîs
- La Crauazie, la Macedonie e la Turchie a son candidâts uficiâls a deventâ membris
- Islande, Norvegje e Svuizare no son membris ma 'nd àn speciâi tratâts cule Union.
[cambie] Lenghis
![]() |
Par aprofondî l'argoment viôt la vôs Lenghis de Union Europeane. |
Inte Union Europeane a esistin 23 lenghis ufiziâls, e ducj i documents presentâts dai citadins aes istituzions Europeanis a puedin jessi scrits in une des lenghis ufiziâls. Inte Comission Europeane, purpûr, dome 3 (inglês, francês e todesc) a son dopradis come lenghis di lavôr.