Curling

Di Wikipedia, l'enciclopedìa lìbbira.

Lu curling è nu Sport di pricisioni pratticatu ntô ghiacciu cu petri pisanti. L'attilleti hannu a fari sciddicari sti petri ntâ casa. La casa è nu bersagghiu disignatu ntô ghiacciu. L'àutra squatra poti scacciari sti petri cu li sò o circari di mirari megghiu, cû stissu principiu dâ petanque (sport francisi). Lu curling è nu sport ufficiali dî Jòcura Ulìmpici1998.

Ìndici

[cancia] La Pista

La pista di curling è na superfici ghiacciata longa 44,5m e larga cchiù o menu 4,5m. La casa è na seri di cìrculi di Ø3,66m, Ø2,43m, Ø1,22m et Ø0,3m di diàmitru.


Na pista
Na pista


[cancia] La Petra

Na petra, fatta di granitu.
Na petra, fatta di granitu.

La petra usata ntô jocu pisa 19,96kg e havi na circunfirenza di 91,44cm.

[cancia] L'Attilleti

Ntô curling ci sunnu dui squatri di quattru jucatura ca spìncinu na petra a turnu. Mentri la petra scìddica l'àutri scùpanu davanti â petra n modu ch'idda scìddica cchiù viloci.

[cancia] La Partita

Na partita dura 10 ends zoè cchiù o menu dui uri. Ogni end, li jucatura lànzanu dui petri, alternannu li squatri. La squatra havi a dicìdiri sempri siddu mirari la casa o arrassari li petri di l'àutri. Quannu tutti li petri sunnu lanzati, la squatra c'havi la petra cchiù vicina ô centru dâ casa vinci 1 puntu a petra cchiù vicina. Li punti sunnu dicisi dî jucatura e l'àrbitru veni sulu n casu di sciarra.



Sport
| Catigurìa:Sport | Sport di squatra | Sport ndividuali |