Salentinu
Di Wikipedia, l'enciclopedìa lìbbira.
La palora salentinu (ca si pò diri "salintinu" o "salentinu" in sicilianu standard) pò èssiri cunziddirata comu na tichetta cchiù ca comu na palora ch'ìnnica na lingua unitaria nta tuttu lu Salentu. Spissu, nfatti, a càusa di diffirenzi sustanziali, l'abbitanti di paiseddi picca distanti tra d’iddi nun si ponnu cumprènniri bonu. Lu dialettu salentinu si prisenta càrricu di nfruenzi ca pruvennu dî duminazzioni e dî pòpuli stabbiluti nta sti tirritori ca s’hannu siquiuti ntê sèculi: greci, bizzantini, francisi, spagnoli, arbanisi, àrabbi. Si tratta, a ogni modu, di dialetti rumanzi, ca nta tuttu lu mediuevu foru contrappunuti a li dialetti ellenòfuni diffusi ntâ riggiuni. Lu lèssicu salentinu havi pigghiatu tanti prèstiti d’àutri lingui rumanzi (spagnolu e francisi), arrisintennu sulu marginarmenti dû nflussu dî dialetti greci già citati. Tali parrati dèttiru vita pi sèculi a na sorta d’ària bilingui, di cui oi avemu ancora tistimunianza nta l'ària dâ Grecìa Salentina. Lu salentinu si diffirenza nettamenti dû restu di li dialetti dâ Pugghia, risurtannu veru arrassu, p’asempiu, di chiddu barisi. Nveci havi tanti affinitati cu lu sicilianu, spiciarmenti lu dialettu catanisi e chiddu calabbrisi.
Ìndici |
[cancia] Unni si parra lu salentinu
L'ària dû dialettu salentinu si stenni supra lu virsanti adriàticu a pàrtiri dâ citati di Stuni (BR) unni l’ammiscata cu lu dialettu pugghisi crea un dialettu ìbbridu: sintassi salentina e accentu pugghisi. Supra lu virsanti iònicu di Lizzanu (TA) a nord dû quali si parra mmeci lu dialettu tarantinu. Cumprenni dunca granni parti dâ pruvincia di Brìndisi, la parti miridiunali dâ pruvincia di Tàrantu e la ntera pruvincia di Lecci.
[cancia] Carattirìstichi
La distinzioni tra lu dialettu pugghisi e lu salentinu s’arritrova supratuttu ntâ funètica: lu dialettu pugghisi tenni a fàciri sunori li gruppi latini comu “nt”, “nc”, “mp” nta “nd”, “ng”, “mb” comu li “s” nta “z”, mentri lu dialettu salentinu li sarva ntatti. N’abbitanti di Bari va a prununzari: “candare” pi lu talianu “cantare”, “angora” pi lu talianu “ancora”, “tembo” pi lu talianu “tempo” e “penziero” pi lu talianu “pensiero”. N’àutra particularitati funètica, duvuta â nfruenza sannita fu la trasfurmazzioni di li gruppi “nd” e “ll” nta “nn” e “dd” (p’asempiu “quannu” pi lu talianu “quando”, “cavaddu” pi lu talianu “cavallo”).
[cancia] Arcuni vucàbbuli salentini
Dialettu salentinu -> Lingua siciliana
- acciu, lacciu: accia
- aju, agghiu: agghiu
- ave: fa (litt. "havi", dû latinu "habet")
- ave: c'è, ci sunu (litt. "havi", dû latinu "habet")
- bbivìre, mbire: bìviri, vìviri
- bbidire, bbedire: vìdiri, vidiri
- caddhu, jaddu: gaddu, poddu
- calieddhru, caleddhu (dû grecu kalos + -ddhru): beddu
- callifiuri, cavulaffiuri, caulifiuri: cauluciuri
- casette, quasetti, causetti: quasetti
- cavaddhu, cavaddu, caddhu: cavaddu
- cazzare: scacciari
- cerasa, cirasa: cirasa
- chiangìre/chianciri: chiànciri
- chiazza: chiazza
- ciceri, ciciri: cìciru
- cieddhri: nuddu
- cipuddha, ciapuddha, cepuddha, cipoddha: cipudda
- ciucciu: sceccu
- ciuvieddhri, niscinu: nuddu, nisciunu
- coddhu: coddu
- cueddhu: coddu (Lecci e dintorni)
- cueddu: coddu (Brindisi e dintorni)
- cummitoru: pumadoru (fig. stùpidu)
- curcarse, corcarse: curcàrisi
- curcumiddhu: carcamidda
- ddumare, ndumare (dû francisi allumer): addumari
- duce, doce: duci
- fatiare, faticare: faticari (ca signìfica « travagghiari »)
- fiaccu (dû spagnolu flaco): ladiu o tintu 2. Stare fiaccu: stari mali
- figatu, ficatu, sicòti: fìcatu
- figghiu: figghiu
- focalire, fucalire: fuculari
- fommecare, fummicare: vummicari
- fraima, fratama, fratema: mè frati (frati mè, frà mè)
- fuecu, focu: focu
- guastàsi, uastasi: vastasu
- jatu: viatu (es. "jat'a tie": viatu a tia)
- llusciare: allusciari, allisciari
- mammuma, mama, mammama, matrima : mè matri, matri mè, mà mè, mamma mè
- marangiana, milungiana: milanciana
- mendule/mennale: mènnuli
- milune, milone, muloni: miluni, muluni
- mmaru: amaru
- mpaccire: mpazziri
- mpoddhe, mpodde, mpuddhe: mpudda (supra lu corpu)
- muiere: mugghieri (dû latinu "mùlier"="donna")
- musciu, jattu: gattu, jattu
- pasuli: fasoli
- petrusinu/pitrisinu: pitrusinu
- pimbidori, pummitori, pimmitori": pumadora
- posperu, posparu, pospiru: fòsfaru
- sacca, pocia, pociu, pota, pauta: sacchetta
- sciocare: jucari
- sorma, sorima, soruma: mè soru, soru mè
- stutare: astutari (dû latinu "stutare")
- surge, surice, sorgi, sorge: surci, sùrici
- subbra, sobbra: supra
- sutta, sotta: sutta
- ulìe, vulìe, volìe, aulìe: alivi, ulivi
[cancia] Àutri palori salentini
- cine?: cu?
- c'ene? chi cosa?
- alla mbersa/smersa: â riversa, a la riversa, arriversa
- alla 'mpede, alla 'mpete: ‘n pedi
- l'audhu, l'addhu, l'otru, l'atru: l’àutru
- muddica,muddrica :muddica
[cancia] Liami nterni
Pi lèggiri arcuni artìculi 'n salentinu, taliati ddà:
- Artìculu 'n salentinu "muntrunese"
- Artìculu 'n salentinu "santuvitisi"
- Artìculu 'n salentinu "nucijisi"
- Artìculu 'n salentinu di Caddhìpuli
- Artìculu 'n salentinu di Carvignu
![]() |
Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu. |