Pani

Di Wikipedia, l'enciclopedìa lìbbira.

St'artìculu fa parti dâ seria: Cucina
Priparativi e attrizzi

Modi di cucinari - Lista d'attrizzi pi cucinari
Pisi e misuri pi cucinari

Elimenti e tipi di manciari

Spezzî e Erva
Suchi - Zuppi - Duci
Furmaggiu - Pasta - Pani
Autri tipi di manciari

Cucina ntirnazziunali

Africa - Asia - Caraibba
Sud-est Asian - Amèrica
Àrabba - Europa

Viditi puru:

Coca cèlibbri
Muzzicuni
Vuci currilati

Lu pani è un prudottu alimintari uttinutu dâ livitazzioni e succissiva cuttura d'un mpastu di farina di ciriali, acqua e cunnimenti.

Avi un postu funnamintali ntâ tradizzioni uccidintali comu cumpunenti primaria di l'alimintazzioni, ô puntu ca lu tèrmini stissu pò addivintari sinònimu di civu o di nutrimentu, nun nicissariamenti fìsicu.

Li rizzetti cchiù diffusi privìdinu a la ncirca dui parti di farina di frumentu e una d'acqua, 'n parti frischi e 'n parti pruvinenti d'un mpastu pricidenti (lèvitu naturali o pasta matri), ma nn'asìstinu nnummarèvuli varianti, pi tipu di farini usati 'n junta o 'n sustituzzioni di chidda di frumentu (p'asempiu granu turcu o sigali, ma videmma ligumi comu la soia), pi tipu di cunnimenti (quasi sempri è prisenti lu sali, ma macari ogghiu, burru, saimi e àutri grassi) o pi forma. Noltri 'n tèmpura ricenti è sempri cchiù diffusa l'abbitùtini di sustituiri lu lèvitu naturali cu lèvitu di birra, ca pirmetti na lavurazzioni e na livitazzioni cchiù lesti.

'N arcuni paisi mediu-urientali è diffusu l'usu di pani nun livitatu, o àzzimu. L' Abbrei lu màncianu 'n accasioni dâ cummimurazzioni dâ diàspora.

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Pani.